12 decembrie

Vroia să guste frumuseţea apocaliptică a acelei femei.Era atât de frumoasă şi atât de delicată încât îşi dorea cu ardoare să cunoască buzele neîngăduitoare şi pielea de mătase ce făceau din acea imagine,un deliciu.
Femeia avea un aer străin de primăvară iar hainele frumos descheiate miroseau a orhidee.Ochii îi erau sălbatici iar sprâncenele conturate perfect o făceau să pară inaccesibilă.
Sânii rotunzi ai căror formă se zărea pe sub cămaşa mult prea transparentă a femeii,făceau din bărbatul aflat în faţa acesteia un om înfometat,un om copleşit de dorinţa de a savura fiecare centimetru pătrat de piele de pe acel corp.
Ochii privitorului contemplau  această imagine a unei femei aparent simple în care se găsea atât frumuseţe,inteligenţă,pasiune,întelegere cât şi ură,deznădejne,irascibilitate,pică,dezamăgire dar mai ales răzbunare.
Bărbatul mult prea naiv, care zăcea răpuns de această frumuseţe divină, habar nu avea că intrase în jocul diabolic al unei femei frumoase.Nu ştia că peste puţin timp,această frumuseţe îl va forţa să cunoască în acelaşi timp iadul şi disperarea..avea să cunoască frumuseţea diafană şi plăcerea trupească în schimbul propriului său suflet.Avea să zbiare şi să blesteme când totul va fi prea târziu şi toate astea numai pentru că şi-a dorit să cunoască frumuseţea divină a unei femei.