Azi am plâns,Marster Cheff m-a făcut să plâng .
De ce?
Pentru că nu am văzut atâta fericire, provocată de o victorie,în ochii nimănui decât în ochii mei.Am plâns toată emisiunea pentru că am văzut ochii unor persoane în momentul de glorie.
M-am văzut pe mine tremurând de fericire pe un podium acum mulţi ani.. şi am plâns.
Suntem capabili să uităm multe lucruri.. putem uita mirosul persoanei dragi,culoarea unei haine,amintirea unui om.. dar singurul lucru pe care nu-l putem uita şi-l păstrăm în sufletul nostru veşnic este momentul în care atingem apogeul..
Probabil unii dintre noi l-au atins şi au atins fericirea cu mâna.. sau poate alţii nu au făcut-o deocamdată..însă un lucru este cert.. Cea mai mare fericire a unui om este atunci când îşi depăşeşte limitele şi câştigă,iese triumfător.
Zâmbetul este o calitate a oamenilor fericiţi,ochii sunt oglinda cu ajutorul cărora victoria prinde forme umane iar lacrimile sunt aplauzele cu care primim în viaţa noastră fericirea..
Nu rataţi şansa de a cunoaşte victoria,nu lăsaţi fericirea să treacă pe lângă buzele,ochii şi lacrimile voastre...pentru că singurul mod prin care poţi demonstra lumii că eşti cel mai bun.. este să faci din victorie un partener de viaţă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu